Trebuie sa ai neaparat aceasta varsta
sau sa fii trecut prin ea ca sa poti vorbi despre viata femeii la 50 de ani.
M-am gandit de mult timp sa scriu un articol pe aceasta tema si de abia acum am
reusit sa-mi adun gandurile, dar sunt convinsa ca vor mai urma multe
dezbateri, fiindca aria este destul de mare si sunt multe
aspecte de abordat.
In cele mai multe articole care le-am
frunzarit pe aceasta tema, majoritatea se refereau la sexualitatea femeii la 50
de ani, la kilogramele ei, la ridurile ei, la menopauza ei si mai putin la
sufletul ei. Nu vreau deocamdata sa ma refer la ele, cu toate ca sunt demne de luat in seama. Exista o categorie de femei care la aceasta varsta, paradoxal, nu s-au
produs prea multe schimbari, nu si-au modificat starea in functie de evolutia
exterioara, nu s-au maturizat, nu s-au inteleptit asa cum ar fi de presups si
pe deasupra “inca nu s-au vazut cu adevarat in oglinda” si aici ma refer la
acea categorie de femei normale, netrecute prin cutit si lasere, la femei... Despre
acceptare, ce sa mai spun! Inca folosesc la greu negarea pentru aspectul lor exterior
si spera, asa, in virtutea inertiei ca isi vor reveni la starea initiala, ca se
va intampla un miracol, ca…vor fii ceea ce au fost si inca ceva pe deasupra!!!
Acestea sunt niste asteptari nerealiste, care in momentul cand vor fii
constientizate, vor fi pandite de EA, d-na DEZAMAGIREA!
Dumneaei poate fii evitata pentru ca ciclul
“tineretii” se va relua, dar pe spirala vietii, la un alt nivel si nu oricum,
dorinta innoirii este intrinseca, ea vine peste tine in perioada asta, dar
trebuie sa-ti doresti sa o pui in practica, pentru ca la acest nivel lucrurile
nu se intampla pur si simplu ca in tinerete, ele trebuiesc facute sa mearga,
trebuie efort si un munte de motivatie.
Este oarecum o perioada de cumpana, dar
si de gratie!
Este o perioada de cumpana in viata
fiecarei femei, in primul rand pentru ca incepe rand pe rand sa-si arate coltii
gravitatia, toate parca metaforic vorbind “o iau la vale” si fizic si psihic,
vederea nu mai este clara, stai la inceput cu doua perechi de ochelari atarnati
pe gat si cand te-ai obisnuit cu ei, constati ca de fapt iar trebuie sa-i
schimbi, incepi sa nu mai auzi bine, sa ai tiuitturi prin urechi, incepe sa te doara una, alta, urmeaza sprinten la
vale pieile, suncile, sanii, cutele, ridurile…si nu mai spun ca déjà mi se face
rau! Panoplia este completata de bufeuri,
transpiratiile nocturne, lipsa apetitului sexual, fatigabilitatea zilnica (te
trezesti mai obosita decat atunci cand te-ai culcat), insomniile, anxietatile,
atacurile de panica, lipsa concentrarii, jocurile memoriei si peste toate astea
troneaza depresia care se instaleaza de cate ori vrea ea si o depasim de cate
ori vrem noi!
Zic si gratie, pentru ca esti in faza
cand ti-au “zburat puii din cuib” si te-ai mai eliberat de grijile legate de
nevoile lor, a casei, este perioada cand in sfarsit ai timp si pentru tine, nu
trebuie sa mai renunti la o placere pentru tine in favoarea celorlalti, cand
poti fii stapana telecomenzii si sa stai o zi intrega la televizor fara sa faci
nimic, sa nu-ti faci patul, sa nu faci atata curatenie, mancare, vase, nu mai
ai atatea responsabilitati, este timpul in care poti sa te gandesti sa
calatoresti, sa apuci sa vezi cu proprii ochi tot ceea ce ai tanjit vazand prin
ochii altora, este timpul in care-ti poti vizita vechile prietene din liceu,
este timpul cand te-ai eliberat de obligatiile sexuale fata de sot, perioada can el nu
mai are motive sa te gelozeasca (daca are o gelozie normal si nu una
patologica!), este timpul in care poti sa spui ce vrei si chiar sa faci
avansuri fara sa fii considerata o amenintare, este timpul sa-ti faci dezvoltare
personala, sa te duci iar a scoala, sa-ti reiei studiile, sa le inbunatatesti sau
sa faci unele noi, sa inveti o limba straina, sa fii curioasa pentru tot ce
este in jurul tau, preocupata de toate gadget-urile astea la moda (telefoane,
Note II, tablete, laptop, etc.), sa faci tot ce poti ca sa nu-ti lancezeasca mintea si
sufeltul.
Psihicul femeii de 50 de ani este in
“zodia balantei”, este intr-un echilibru fragil, este confuz si derutat, pentru ca nu stie cu ce sa echilibreze
celalat taler sau defapt carui taler ii apartine!?! Este foarte important
pentru ea sa gaseasca in seiful sufletului sau resursele, bogatiile trairilor, emotiile
pozitive, sentimentele prieteniei, taria de caracter, rezistenta la frustrare,
rabdarea si chiar intlelepciunea adunata cu migala si truda din toate
intamplarile vietii pentru ca ele vor face ca talerele sa ramana in echilibru.
Este momentul sa-si descopere si
constientizeze propriile valori, punctele tari dar si propriile limite, fapt ce
o va determina pe viitor sa faca alegeri bune, in folosul ei. Oglinda va trebui
sa devina prietena ei si nu dusmanul care a fost pana acum!
Este timpul sa
exerseze acceptarea si sa se iubeasca asa cum este cu bune si rele, cu ceea ce a facut bun si cu ceea ce nu a reusit, fara reprosuri, fara resentimente si fara vinovatii si abia apoi, redescoperind si
constientizand adevarata sa valoare, sa mearga demn mai departe.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu